Acasă stiri Care este pasiunea „ascunsă” a omului de afaceri Ovidiu Şandor, de numele...

Care este pasiunea „ascunsă” a omului de afaceri Ovidiu Şandor, de numele căruia se leagă industria imobiliară. A început acum mai bine de 20 de ani, iar cu timpul a devenit colecţionar

24
0
DISTRIBUIȚI
loading...


Numele lui Ovidiu Şandor este legat de domenii precum pro­duc­ţie de textile sau imobiliare, fiind actorul unor tran­­zacţii gigant şi autorul unor proiecte care au schimbat faţa ora­şelor de provincie precum Ti­mişoara sau Cluj-Napoca. Ca orice antreprenor însă, dincolo de business, are şi o serie de pasiuni mai mult sau mai puţin vizibile, du­pă cum spune chiar el. Iar cea mai mare este arta contemporană pe care a des­­coperit-o acum câţiva ani.

„Am de mai bine de 20 de ani o colecţie de hărţi vechi şi cred că dacă ar fi să aleg un moment când m-am apropiat prima dată de artă, acela ar fi. Cel puţin conştient“, povesteşte Ovidiu Şandor. De-a lungul anilor însă, a descoperit că zona de artă contemporană este mai apropiată de sufletul său şi aşa a ajuns să fie şi colecţionar.

Recunoaşte că a avut norocul să crească într-o familie care l-a încurajat să descopere şi să aprecieze arta. A mers alături de familie în vizită la muzee, a descoperit artişti şi astfel i s-au deschis ochii.

„Începi prin a-ţi plăcea. Ajungi apoi să vrei să ajuţi, fie că este vorba de un proiect, o expoziţie sau un artist. Treptat ajungi să te implici tot mai mult.“

Este greu să spună care a fost prima lucrare pe care a cumpărat-o. Tinde să creadă că a fost ceva legat de modernismul perioadei interbelice. Astăzi însă poate afirma că a ajuns la o colecţie ce cuprinde peste 300 de lucrări din variile medii pe care le include arta, de la pictură şi desen la instalaţii, video, gravuri sau fotografii. „Ce am învăţat eu în această perioadă de când colecţionez este că nu cele mai bune lucrări sunt şi cele mai valoroase financiar. Nu mereu, cel puţin.“

Operele de artă pe care le are în colecţie le ţine o parte dintre ele acasă, o parte la birou, dar are şi unele într-un depozit special. Câteva sunt expuse, dar sunt puţine. „Mereu le ţin aproape pe cele mai noi.“

Îi este greu să aleagă un artist preferat, sunt mulţi care îi sunt extrem de dragi, precum Ana Lupaş, Ion Grigorescu sau Andrei Cădere. Lista este însă mult mai lungă. Printre lucrările din portofoliul său se numără şi creaţii ale lui Adrian Ghenie, poate cel mai cunoscut artist român al momentului. „Cred că un artist de talia lui are o libertate de creaţie mult mai mare decât alţii.“

Când vine vorba despre artă şi relaţia sa cu ea, Ovidiu Şandor mărturiseşte că alege o lucrare doar dacă îi spune ceva. Trebuie să îi vorbească. „Şi totodată sunt atent cum îmi completează colecţia actuală. Da, bineînţeles că este important şi aspectul cost.“

El alege de regulă singur când vine vorba despre achiziţii. Interacţionează cu artişti, cu curatori. Discută cu ei despre ce artişti le plac sau nu, de ce. „Discuţiile de genul ăsta cu siguranţă te influenţează pentru că le porţi cu oameni activi şi specializaţi.“

De altfel, dincolo de a le colecţiona lucrările, pasiunea pentru artă este întărită de întâlnirile şi discuţiile cu artiştii. Aşa învaţă şi înţelege multe, explică el. „În final pot spune că eu colecţionez şi aceste întâlniri.“ Îi place să cunoască artişti tineri, merge la întâlniri cu cei activi în ţară, chiar foarte tineri unii dintre ei. Le colecţionează lucrările, le vizitează atelierele şi expoziţiile.

Dacă ar fi să poată colecţiona pe oricine? „Pentru un colecţionar român cred că este foarte simplu să alegi un singur artist pe care l-ai colecţiona dacă ai putea avea pe oricine. Brâncuşi.“ Mult din arta contemporană actuală îşi trage seva din Brâncuşi. Este omniprezent, explică el.

Brâncuşi are şi fotografii şi desene care se regăsesc în portofoliile din România ale unor colecţionari privaţi sau instituţionali.

Pasiunea pentru artă se extinde în cazul lui Ovidiu Şandor şi în timpul liber. Merge la Bienala de la Veneţia, dar şi la târguri de artă contemporană. Şi în vacanţă, şi în deplasările cu munca, atunci când ajunge într-un oraş nou, încearcă să îşi facă timp pentru o vizită la muzeele de artă contemporană sau la galeriile din zonă, mai ales dacă au vreo expoziţie interesantă.

loading...

„Centrele tradiţionale ale artei contemporane sunt Londra, New York şi Berlin, dar nu ne putem limita la ele şi pentru că artiştii pot merge oriunde în lume să creeze.“ Ghenie a plecat de la Cluj, dar acum locuieşte în afara României. El este totuşi cunoscut în toată lumea. Arta nu mai este concentrată doar în câteva oraşe din lume, explică Ovidiu Şandor.

Şi nici în România nu mai putem vorbi de un singur centru, deşi Clujul are clar cea mai mare vizibilitate. Bucureştiul este capitală şi clar are altă vizibilitate. „Timişoara a avut o importanţă aparte în anii ’70, iar acum îşi găseşte rol de gazdă pentru evenimente de profil cum este Art Encounters (eveniment în care Şandor se implică activ – n. red.). Nuclee sunt şi la Iaşi, Sibiu, Braşov, Oradea şi Târgu-Mureş.“

Pasiunea pentru artă l-a determinat pe Ovidiu Şandor să înfiinţeze în 2015 Fundaţia Art Encounters, o instituţie culturală independentă, al cărei scop este acela de a susţine arta contemporană din România. Mai mult, el se implică în organizarea bienalei Art Encounters ajunsă la cea de-a doua ediţie în 2017, ce se desfăşoară în perioada 30 septembrie – 5 noiembrie.

„Art Encounters a început cu o mică expoziţie realizată de doi curatori care veniseră de la Berlin. Ei făceau cercetări despre arta românească şi au venit la Timişoara acum trei ani.“ Au început să caute spaţiu pentru o expoziţie şi şi-au dat seama că centru oraşului oferă o multitudine de oportunităţi. Timişoara este ea însăşi o mare galerie, aşa că au decis să facă expoziţia în mai multe spaţii.

„De acolo, proiectul Art Encounters a crescut constant şi s-a dezvoltat astfel că am ajuns să includem programe educaţionale pentru copii, conferinţe şi astfel am devenit bienală. La prima ediţie era dificil să numim evenimentul bienală.“

La ediţia din acest an s-a lucrat mai bine de un an la organizare. Au început prin a alege curatorii – Diana Marina şi Ami Barak. Diana Marina este o tânără născută la Timişoara care acum locuieşte în Bucureşti şi Cluj-Napoca. Ami Barak s-a născut în România însă locuieşte în Franţa.

„Pe parcurs, echipa a crescut, suntem astăzi zeci de oameni implicaţi.“ A crescut şi numărul celor de la Fundaţia Art Encoun­ters, dar şi numărul partenerilor culturali. „Pe plan local am găsit sprijin de la Primărie, Muzeul de Artă, galerii de artă contemporană şi de la Facultatea de Artă. Cred că aşa am ajuns cel mai important eveniment de artă contemporană din ţară din ultimii mulţi ani.“ Acum se lucrează la consolidarea conceptului şi la creşterea vizibilităţii. La ediţia din acest an au venit voluntari din Germania pentru instalarea lucrărilor. Peste 100 de voluntari locali au fost mediatori şi au prezentat lucrările publicului.

„La Art Encounters în acest an avem 150 de artişti români şi străini care şi-au expus lucrările. În total peste 300 de lucrări. A fost un prilej de întâlnire şi de cunoaştere.“

O treime dintre artişti au fost străini, din regiunea Balcanilor, dar nu numai. Au fost expuşi şi artişti din Canada, SUA sau Franţa. Dar cei mai mulţi sunt din România. „Vorbim de artişti locali, dar şi de artişti români de peste hotare.“

Ovidiu Şandor spune că în ultimii 10-15 ani arta contemporană românească a devenit tot mai vizibilă, nu doar pe scena locală, ci şi pe cea internaţională. Ghenie, şi nu numai, a făcut posibil acest lucru. „Vorbim de o întreagă generaţie.“ La orice bienală, la orice târg de artă din lume, lumea devine atentă când aude despre România. „Ce vrem noi să facem este să ajutăm artiştii să devină vizibili şi în ţară.“

La evenimentul Art Encounters vin atât oameni din România, cât şi din afară. Câteva sute de oameni vin din afara Timişoarei. „La deschidere însă am stabilit să avem şi un grup de jurnalişti români şi străini. În cadrul Art Encounters am organizat şi un curs dedicat tinerilor jurnalişti români pentru a-i ajuta să înţeleagă domeniul şi să poată scrie mai uşor despre artă. Vrem să punem un mai mare accent pe educaţie.“

Evenimentul a adunat la ediţia anterioară câteva mii de elevi cărora le-au fost împărtăşite o serie de materiale despre arta contemporană. Au fost colaborări şi cu o serie de profesori de artă care ajută la promovarea acestui domeniu. „Cu fiecare ediţie încercăm să lucrăm cu mai mulţi copii.“

La această ediţie a fost pregătit şi un program de introducere în arta contemporană pentru adulţi în care se prezintă operele de artă, le este oferit celor interesaţi un tur ghidat şi un mic intro în domeniu. „La ediţia din acest an avem de asemenea programe pentru familii cu copii care să descopere împreună arta. Am lansat şi un prim ghid de artă contemporană cu implicarea companiei de consultanţă fiscală Deloitte în care să vorbim despre ce înseamnă, care sunt conceptele, tehnicile şi cine sunt artiştii români. Am dorit un ghid scris lejer, într-un stil uşor de parcurs şi de înţeles.“

În 2021, când Timişoara va deveni Capitală culturală europeană, proiectul Art Encounters va fi ajuns la cea de-a patra ediţie care se află deja în pregătiri. Oraşul va reprezenta atunci întreaga Românie, crede Ovidiu Şandor.

„Trebuie să trezim interesul românilor pentru acest domeniu.“ Există momentan cam 5-6 colecţionari de artă în România, dar numărul lor va creşte. Nu vom vedea un salt spectaculos, dar cu cât merg mai mulţi oameni la expoziţii şi evenimente de profil, cu atât se va dezvolta piaţa. „Începi cu una-două lucrări, îţi dezvolţi o relaţie personală cu arta. Şi aşa începe totul. Plus că artiştii au nevoie de sprijin.“

Din punctul lui de vedere, arta contemporană nu trebuie privită ca o investiţie, deşi nu exclude ca anumite persoane să o privească aşa. Plus că artiştii români sunt cotaţi încă mai slab decât omologii lor de pe pieţe din Occident cu lucrări similare ca valoare.

„Cred că o investiţie într-o operă de artă poate fi o investiţie în educaţie. Când eşti înconjurat de artă, eşti înconjurat de frumos. Iar când operele de artă sunt alese de tine, cu atât mai mult.“



Source link

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here