Acasă coruptie Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrusă cu buldozerele

Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrusă cu buldozerele

79
0
DISTRIBUIȚI
loading...

Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrusă cu buldozerele

 

Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrusă cu buldozerele
Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrusă cu buldozerele

 

Anchetă penală la cel mai mare sit arheologic din judeţul Ialomiţa. În urmă cu aproximativ o lună, în urma unei inspecţii în teren, cercetătorii de la muzeul din Slobozia au descoperit faptul că o bună parte din situl arheologic a fost distrusă cu buldozerele. Procurorii încearcă să descopere cine a avizat lucrările în urma cărora o porţiune a sitului a fost distrusă. Aşezarea istorică are importanţă naţională, cercetările scoţând la iveală faptul că aici şi-ar fi avut cetatea regele dac Dromichete, ne spune Adevarul.ro
Doar în România este posibil așa ceva și asta în primul rând datorită autorităților culturale care au lăsat majoritatea siturilor arheologice din țară fără măcar un indicator care să le spună oamenilor ce este acolo. Asta face ca ghiolbanii locali, retardații mărunți care ajung pe la butoane și care nu au nici cea mai mică idee de ce au pe propria moșie, să bage buldozerele inclusiv pe șantierele arheologice.
loading…

//

Situația nu este singulară. La 20 de km de București, cetatea Argedava, locul de naștere a celui mai mare rege geto-dac, Burebista, este abandonată, fără un indicator, motiv pentru care a și devenit un fel de groapă de gunoi pentru localnici. În aceeași schemă se află și cetățile medievale ale lui Gelu și Menumorut, conducătorii locali din Transilvania care erau aici la venirea ungurilor în secolul IX. Nu numai că nu există indicatoare care să vorbească despre Gelu și Menumorut, dar într-una dintre cetăți se cultivă porumb, iar în cealaltă există un teren de fotbal. Iar aceast lucru este regula la nivel național. –
Așadar, cine este responsabil pentru această situație impardonabilă la nivel național în care istoria noastră este lăsată de izbeliște? Vă spun eu: Ministerul Culturii, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, autoritățile culturale locale, arheologii și istoricii fără conștiință care nu sunt interesați decât să își ia salariul și să adune puncte pentru cariera lor de doi bani! Desigur, istoricii și arheologii cu vocație nu se includ în descrierea de mai sus. –
Revenind la nenorocirea semnalată prin acest articol, trebuie subliniat că situl arheolgic de la Piscu Crăsani este primul șantier arheologic deschis în țara noastră, un șantier unde a săpat și marele Vasile Pârvan acum 100 de ani, un monument cultural de cea mai înaltă clasă din Patrimoniul Cultural Românesc. Aici, marele rege Dromihete și-a avut probabil și capitala. –
Cine a fost Dromihete? Un rege geto-dac celebru, care a domnit acum 2.300 de ani și despre ale cărui fapte au vorbit elogios autorii antici, povestea lui devenind cunoscută în toată lumea. Regele Dromihete a reușit să îl învingă de două ori pe invadadatorul Lisimah, fost general în armata lui Alexandru Macedon, devenit mai apoi rege al Traciei. Nu numai că l-a învins, dar i-a și dat o lecție memorabilă de viață. Luându-l în captivitate împreună cu toți generalii săi, în loc să îi ucidă pe toți, i-a pus la o masă unde i-a servit din farfurii și cupe de aur, în timp ce el, împreună cu comandanții geto-daci, au luat masa folosind vase și cupe din ceramică sau corn. Acest gest, plus discursul moralizator și faptul că după aceea i-a eliberat, a adus pace pe termen lung între cele două regate, lecția dată de Dromihete uimind lumea antică… –
[ratingwidget_toprated type=”posts” created_in=”all_time” direction=”ltr” max_items=”3″ min_votes=”1″ order=”DESC” order_by=”votes”]
Ei bine, în loc să îi cinstim memoria și să valorificăm turistic locul în care marele rege geto-dac a trăit, niște idioți au intrat cu buldozerele și au distrus o parte din situl arheologic! _
Așa cum era de așteptat, autoritățile locale sunt de altă părere: _
N-am făcut nimic ilegal, nu înţeleg de ce se agită toată lumea. Nu aveam de unde să luăm pământ mai bun, pentru că tot ce-i în jurul podului e nisipos. Oricum nu e prima dată când facem astfel de lucrări şi nu se sesizează nimeni!” precizează Cornel Mihu, primarul comunei Balaciu. –
Această poziție este contrazisă însă de arheologi: –

Zona a fost categoric compromisă. Am observat mai multe resturi de ceramică şi chiar rămăşiţele unui mormânt medieval. Nu vom putea şti niciodată ce a fost de fapt în această zonă, pentru că s-a intervenit în acest mod” mai spune Ioan Cernău, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Ialomiţa. –
Dacă nici abuzul de la Piscu Crăsani nu va trezi la realitate Ministerul Culturii și celelalte autorități politice și culturale, atunci este vai de noi. Protejați șantierele arheologice! Protejați patrimoniul cultural românesc! –
Mai multe despre regele geto-dac Dromihete puteți afla din filmul documentar TRACII, Istorie ascunsă pe care l-am lansat în anul 2013. Îl puteți viziona mai jos.
//
loading...