stiri

Despre olteni, cu dragoste. Premieră de excepție la Nottara | DC News

elefant.ro%20

Rânduieli sau Despre olteni, cu dragoste este o comedie după La lilieci de Marin Sorescu, a cărei premieră va avea loc în 1 și 2 decembrie, la Teatrul Nottara, în sala George Constantin. 

Spectacolul este o incursiune în trecutul unui sat de olteni – mai precis, în Bulzeștiul lui Marin Sorescu –, este o călătorie prin graiul, prin obiceiurile sau „rânduielile” unei lumi așezate, călăuzite de valori care astăzi încep să piară puțin câte puțin. Pornind de la textul poetic al lui Marin Sorescu, regizorul a trezit la viață frânturi dintr-un univers care încă trăiește în sufletul celor născuți sau crescuți pe plaiurile oltenești.

Și pentru că oltenii sunt iuți la grai și la fire, nu putea să iasă decât o comedie, adăugând culoare unei fotografii îngălbenite de timp, aflăm din sinopsis.

„Am scris Liliecii din două motive. Nu voiam să se piardă două secole de sat românesc – tradiţie, limbaj, mituri etc. Apoi doream să injectez lirismul, cu vigoarea faptelor concrete. Poezia se face şi din amănunte nesemnificative sau nepoetice, iar aceste amănunte pot înviora versul. Poţi susţine că poezia n-ar avea nevoie de o nouă vigoare acum, când pare copleşită de tot felul de griji «planetare» şi de angoase la nivelul cosmic? Să ne întoarcem din stele şi din smog, pe pământ şi de pe tot globul, în satul nostru unde, oricum, suntem mai acasă şi putem vorbi familiar cu lucrurile esenţiale. În fond, am păstrat aici toate vechile mele obsesii, numai că am spus acum lucrurile dintr-o răsuflare.”declara Marin Sorescu, într-un interviu realizat de Dinu Flămând, în Viaţa Studenţească, februarie 1978

ARGUMENT REGIZORAL:

Vă invităm la un spectacol de comedie realizat după cele șase volume de poezie La Lilieci de Marin Sorescu. Nu, nu este un recital de poezie, ci o piesă de teatru, cu personaje pitorești naive sau șirete, istețe sau tâmpe, grosolane sau tandre, frumoase sau grotești, degajând un haz sănătos pe fondul unei candori fără egal.

Fiind olteni, vorbesc… oltenește, repede și tare, sunt iuți la mânie, dar și la treabă, aprigi, iubăreți și generoși, dar să te ferească Dumnezeu să le treci pe dinainte! Sunt isteți (mai trebuia să precizez?), dar să te ții, că sunt și fuduli și când încep să dea în gropi, nu se mai opresc…

Și, mai ales, au haz. Fiind unul mai deștept decât altul, fiecare râde de celălalt și de toți. Glumesc și pe seama propriei persoane, dar preferă prietenii, dușmanii, vecinii, orășenii, mă rog, pe oricine le trece pe drum și prin cap. Și cum spectatorii sunt la doi pași, ei profită și de această ocazie.

Dar nu garantăm că, tocmai atunci când spectatorii or să se amuze mai tare, n-or să se trezească în colțul ochiului cu o lacrimă, amintindu-și de părinții, bunicii sau străbunicii lor, în timp ce țăranii-eroi au încremenit definitiv într-o poză pentru eternitate.

O primă variantă a acestui spectacol am realizat-o în 1986, cu un grup de tineri actori. La un moment dat ne-am luat inima în dinţi şi l-am invitat pe Marin Sorescu să-l vadă. Spre bucuria noastră, scriitorul ne-a adresat nu doar frumoase cuvinte de laudă, dar şi invitaţia de a prezenta acest spectacol chiar de ziua sa, când sărbatorea, împreună cu prestigioşi invitaţi, împlinirea vârstei de 50 de ani. Constantin Fugașin

(w670)

 

Iată ce au declarat despre spectacol două dintre actrițe:

„Înaintea mea se deschide o lume total necunoscută. Un limbaj aparte, pe care îl învăț ca pe o limbă străină. Marin Sorescu este înainte de toate un poet. Grația și umorul cu care coboară într-o lume cu picioarele în noroi și cu mintea uneori în lună sunt dătătoare de aripi. Sunt curioasă cum va primi publicul aceste perle rătăcite, dintr-o lume care nu mai există.” Aflăm de la Ada Navrot și Mihaela Subțirică ne spune: „sunt foarte bucuroasă să fac parte din acest proiect minunat, care reînvie lumea satului oltenesc. Este o bucurie cu atât mai mare pentru mine, cu cât am rădăcini oltenești din partea mamei, iar textul lui Marin Soerscu îmi amintește de străbunica mea, Sanfora, de bunica Constanța și de prietenele ei Pia și Speranța; de sor’sa Leana din deal, de oamenii simpli și curați, de măsuța joasă și de scăunelele cu trei picioare, de pâinea aburindă scoasă din țest… Era simplu… perfectul simplu, ca vorba lor.

Mi-aș dori ca spectacolul acesta să-i bucure pe toți românii, indiferent de zona țării din care provin, să le trezească amintiri, să îi emoționeze, și cu siguranță va fi așa, pentru că românilor le plac poveștile, mai ales cele adevărate.
Rolul meu?! Eu sunt muierea lui Bâțu, o femeie care iubește viața cu toate ale ei. E o încântare să-l interpretez, pentru că am foarte multă energie și dorință de lucru.”

 

(w670)

 

DISTRIBUȚIE:

MĂRIA BĂLII – Ada Navrot
MOŞ PĂTRU – Ion Haiduc
ŢAŢA VETA / MAMA LUI NICULAE – Daniela Minoiu
AUTORUL – Ion Grosu
FINU’ / TATA LU’ BÂŢU / LEŞINATUL – Sorin Cociș
CAZACU / GĂLIGANUL – Dani Popescu
SORA MIŢA / MUIEREA LU’ BÂŢU- Alexandra Aga/ Mihaela Subțirică
SUBȚIRICA – Raluca Tița
MĂRIN TRANCĂ, zis BÂŢU – Alex Năstase
GOAGE AL LU’ SPARTU’ / MOROIUL – Gigi Iordache / Eduard Carlan
NICULAE – Alexandru Mike Gheorghiu
PRICĂ – Eduard Epure

Scenariul şi regia: Constantin Fugaşin
Scenografia şi costumele: Luana Drăgoiescu
Muzica: Ilie Vorvoreanu
Coordonator proiect: Claudiu Sfirschi-Lăudat
Durata: 1h 40min
Producție a Teatrului Nottara



Source link

Loading...

ANUNTURI ONLINE

%d blogeri au apreciat: