mistere

viaţa lui Mihai I, ultimul rege al României

elefant.ro%20

Ultimul rege pe care l-a avut România s-a aflat în mijlocul evenimentelor care au marcat istoria ţării pe care o cunoaştem astăzi. Efectele evenimentelor din prima jumătate a secolului al XX-lea încă se mai resimt, iar acţiunile şi influenţa monarhiei în acea perioadă este şi astăzi aprig dezbătută. În acest articol însă, fără să se urmărească enunţarea unor judecăţi de valoare, se prezintă punctele esenţiale ale vieţii lui Mihai I al României, ultimul rege.

Mihai I al României s-a născut la 25 octombrie 1921 la Castelul Peleş din Sinaia. A fost singurul copil al lui Carol al II-lea şi a celei de a doua soţii, principesa Elena a Elenilor şi de Danemarca (care a devenit regina mamă a României).

Când avea doar patru ani, tatăl său a renunţat la succesiunea la tron, iar Mihai a devenit moştenitorul tronului de la bunicul său, Ferdinand I. La moartea acestuia din urmă, pe 20 iulie 1927, Mihai a devenit rege. Din cauza vârstei sale, având nici şase ani, a fost stabilit un consiliu de regenţă, condus de unchiul său, Prinţul Nicolae.

În iunie 1930, într-o lovitură de stat condusă de primul ministru Iuliu Maniu, tatăl lui Mihai s-a întors în România, a declarat renunţarea la tron invalidă şi a fost numit Rege de Parlamentul României pe 8 iunie. În acel moment, Mihai a devenit prinţ.

Totuşi, pe 6 septembrie 1940, a mai existat o lovitură de stat condusă de data aceasta de primul ministru Ion Antonescu, din cauza nemulţumirii în ceea ce priveşte politicile şi acţiunile lui Carol al II-lea. Mihai a devenit din nou rege.

Arestarea lui Antonescu

În perioada ce a urmat, rolul său a fost mai mult de formă, toată puterea aflându-se în mâinile lui Antonescu. Cel puţin până în 1944, când Al Doilea Război Mondial era pe sfârşite, conturându-se înfrângerea Axei din care făcea parte şi România.

Victoria sovietică devenise doar o chestiune de timp. Pe 23 august 1944, Mihai s-a alăturat politicienilor, ofiţerilor şi a activiştilor comunişti care doreau înlăturarea lui Antonescu. Regele a ordonat arestarea acestuia. În aceeaşi noapte, noul prim-ministru desemnat de rege, Constantin Sănătescu, l-a predat comuniştilor, în ciuda instrucţiunilor regelui. Aceştia l-a rândul lor l-au predat sovieticilor.

Într-o declaraţie la radio, Mihai I a ordonat încetarea focului şi proclamarea loialităţii faţă de noii aliaţi şi acceptarea armistiţiului impus de Statele Unite, Marea Britanie şi Uniunea Sovietică şi mai mult decât atât, a declarat război foştilor aliaţi.

Acest lucru nu a însemnat că Armata Roşie nu a ocupat ţara, ducând la capturarea a 130.000 de soldaţi români care au fost trimişi în gulaguri, unde mulţi dintre ei au murit.

Aşadar, armistiţiul a însemnat mai degrabă o capitulare: România şi-a recunoscut înfrângerea şi a devenit ocupată de forţele sovietice, care controlau media şi administraţia civilă. Tratatul a fost semnat pe 12 septembrie 1944.

Mai multe detalii cu privire la arestarea Mareşalului Antonescu găsiţi aici.

Monarhia în timpul comunismului

În urma acestor acţiuni, Regelui Mihai i s-a acordat Legiunea de Merit de către preşedintele american Harry S. Truman şi Ordinul Victoriei de către Stalin, „pentru acţiunea curajoasă de a schimba radical politica României spre o rupere de Germania lui Hitler şi către o alianţă cu Naţiunile Unite, într-un moment în care nu era încă un semn al înfrângerii Germaniei”.  Ambele medalii sunt cele mai înalte decoraţii ale respectivelor state. În 1989, Mihai a devenit singura persoană în viaţă care a primit Ordinul Victoriei.

În martie 1945, presiunile politice l-au forţat pe Regele Mihai să numească un guvern pro-sovietic condus de Petru Groza. În următorii doi ani, monarhia a avut din nou un rol mai mult decorativ, fără o putere reală, sub presiunile tot mai mari ale comuniştilor. Regele nu a reuşit să salveze liderii opoziţiei comuniste precum Brătienii sau Iuliu Maniu, care au devenit victimele comuniştilor, conform Encyclopaedia Britannica.

În noiembrie 1947, în timp ce era la Londra pentru a participa la nunta a doi veri de ai lui, Prinţesa Elizabeth şi Philip Mountbatten, regele a întâlnit pentru prima dată pe Ana de Bourbon-Parma, care avea să devină soţia acestuia. A cerut-o în căsătorie o săptămână mai târziu şi dorind să informeze guvernul înainte de a face un anunţ oficial, acesta s-a întors în România, potrivit The Daily Telegraph.

Viaţa în exil şi căsătoria

Pe 30 decembrie 1947, a fost chemat la Bucureşti unde şi-a găsit palatul înconjurat de trupe loiale ale regimului comunist. Cu ameninţări de vărsare de sânge şi, conform relatărilor ulterioare ale lui Mihai, i-a fost pus pistolul la cap, fiind forţat să semneze documentul de abdicare. La patru zile după eveniment, a fost forţat să plece din ţară.

În martie 1948, a anunţat public că abdicarea este invalidă, deoarece a fost forţat să o semneze şi că a rămas Regele României.

Între timp, planurile erau în desfăşurare pentru căsătoria lui cu Ana. Cuplul s-a reîntâlnit în Elveţia şi au înfruntat unul dintre cele mai mari obstacole: religia. Ana era romano-catolică, iar Mihai ortodox. S-a dorit o derogare de la Papă, care a insistat ca Mihai să promită ca viitorii copii să fie botezaţi şi crescuţi catolici. Regele nu a putut face aceată promisiune, pentru că ar fi încălcat constituţia româniei, iar Papa a refuzat să recunoască aceată căsătorie. totuşi, cuplul, cu ajutorul familiilor, au reuşit să se căsătorească. Mulţi ani mai târziu, în 1966, au avut o a doua nuntă într-o biserică catolică din Monaco.

Credit: Familia Regală a României

Pe 10 iunie 1948, Mihai şi Ana s-au căsătorit într-o ceremonie ortodoxă ţinută la Palatul Regal din Atena. La această ceremonie au lipsit părinţii miresei şi unchiul acesteia, din cauza diferenţelor religioase.

În ciuda abdicării, Ana a primit titlul de Majesatatea Sa Regina României. La început, cuplul a trăit în Villa Sparta din Italia, iar apoi s-au mutat în Elveţia în 1949. Doi ani mai târziu, s-au mutat în Anglia unde au rămas, până -au reîntors în Elveţia în 1956. Au avut cinci fiice: Margareta (1949), Elena (1950), Irena (1953), Sofia (1957) şi Maria (1964).

Întoarcerea în ţară şi rolul său

Mihai a lucrat ca pilot comercial şi pentru o companie de achipament pentru avioane. S-a reîntors în România după 43 de ani, în 1990, când i s-a permis o vizită de 24 de ore. Totuşi, acesta a fost forţat să plece devreme. A încercat să viziteze din nou în 1992 şi i-a fost interzisă intrarea. Abia în 1997, guvernul României i-a restaurat cetăţenia, iar în anii ce au urmat conducerea i-a returnat mai multe proprietăţi care au aparţinut Casei Regale.

În România, Mihai şi Ana au trăit la Palatul Elisabeta din Bucureşti şi în Castelul Săvârşin din Transilvania.

În anii de la întoarcerea în ţară, Mihai a fost activ în promovarea ţării peste hotare, dar nu şi-a declarat dorinţa de a instaura monarhia. A realizat schimbări în legile Familiei Regale din România, permiţând fiicelor să aibă succesiune.

Un caz controversat a fost atunci când nepotul său, Nicolae, Principe al României, a fost exclus de la succeiune. motivul a fost invocat într-un comunicat de presă emis de Casa Regală: „În calitate de Şef al Casei şi Familiei Regale ale României, Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei. Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală şi societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi”.

Mai multe detalii despre acest eveniment găsiţi aici.

Pe 2 martie 2016, s-a anunţat că Mihai a fost diagnosticat cu leucemie în stadiu avansat, iar Principesa Margareta a preluat îndatoririle publice.

Regina Ana a murit pe 1 august 2016, într-un spital din Elveţia, la vârsta de 92 de ani.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Regele Mihai, ultimul rege al României – VIDEO

Abdicarea lui Carol al II-lea. Protejat de Mareşalul Antonescu, fostul rege a plecat din ţară cu 12 vagoane pline cu bogăţii şi cu Elena Lupescu

Povestea monarhiei şi povestea României. Fără prinţi şi fără vise

Regele Mihai a scris prefaţa celui mai nou volum regal, un text ca „un fel de paşaport pentru viitor”



Source link

Loading...

ANUNTURI ONLINE

Leave a Comment

%d blogeri au apreciat: