DISTRIBUIȚI
loading...


Ministrul agriculturii Petre Daea vrea să repună pe pi­cioa­re sectorul zootehnic, prin­tr-o exploatare mai efi­cien­tă a celor 4,8 milioane de hectare de păşiuni şi fâneţe pe care România le deţine.

Aceste suprafeţe ar putea fi folosite pentru păşunatul ovinelor şi al bovinelor de carne, potrivit ministrului agri­cul­turii, prezent la conferinţa ZF Agribusiness ’17, un eveniment realizat cu sprijinul Carre­four, Popovici Niţu Stoica & Asociaţii, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti.

„În zootehnie suntem departe faţă de ce ne-am programat şi departe de alte state. Circa 4,8 milioane de hectare de pajişte au fost uitate. Ne-am propus ca aceste suprafeţe să fie resursa fundamentală pentru zootehnie, pentru ovină şi taurină. Pe această suprafaţă trebuie să asigurăm creşterea masei vege­ta­tive, să se păşuneze raţional, astfel ca plantele să se refacă şi a treia măsură să facem infra­structura necesară pe păşuni, să asigurăm apa lângă animal“, a spus ieri ministrul agricul­turii Petre Daea în deschiderea conferinţei ZF Agribusiness ’17.

La sfârşitul anului trecut, România avea circa 2 milioane de bovine, peste 9,8 milioane de ovine, 4,7 milioane de porcine şi peste 75 de milioane de păsări, potrivit statisticilor oficiale. 

Sectorul zootehnic este susţinut şi prin subvenţiile încasate de la UE, sprijinul pentru vacile de lapte fiind de peste 700 de euro pe cap de animal, în timp ce sprijinul pentru vacile de carne depăşeşte 1.200 de euro. Crescătorii de ovine şi caprine, în schimb, nu primesc mai mult de 5 euro pe cap de animal.

Cu toate acestea, efectivul de bovine a scăzut cu circa 800.000 de exemplare de la intrarea în UE până în prezent, în timp ce efectivul de ovine a crescut cu 1,4 milioane de exemplare în ultimii 10 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Peste 80% din fermierii din România şi-au primit până în prezent avansul aferent campaniei agricole 2017, potrivit ministrului agriculturii, care vrea să aducă anul acesta 3,2 mld. euro în ţară, bani europeni destinaţi agriculturii.

„Din bugetul de stat au plecat pentru fermieri 860 mil. de euro, adică 80% din fermieri au primit subvenţii într-o perioadă de timp. Am reuşit să însămânţăm 85% din suprafaţa agricolă. De la Uniunea Europeană aducem 3,2 mld. euro, fonduri date agriculturii prin plăţile directe şi mediului rural prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Prin PNDR anul acesta s-a accesat 1,5 mld. euro“, a spus Petre Daea în cadrul ZF Agribusiness ’17.

În ultimii zece ani, de la aderarea la UE pânâ în prezent, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi de peste 20 mld. euro, bani care au condus la creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, potrivit reprezentanţilor APIA.

„În 2007, media suprafeţei exploatate de fermieri era de cinci hectare, astăzi vorbim de aproape 10 hectare“, a spus Paul Kmen, director general adjunct al APIA.

Cristian Popescu, avocat asociat al Popovici Niţu Stoica & Asociaţii, consideră că pro­ducţiile record din acest an agricol sunt con­juncturale, agricultura românească având probleme structurale majore.

„Dacă plata subvenţiilor la timp şi programele pentru lână sunt un standard de succes, atunci standardele noastre sunt foarte jos faţă de ce e în UE“, a spus el.

Până în 2020, Ministerul Agriculturii şi-a propus refacerea infrastructurii principale de irgaţii, un proiect pentru care există o alocare bugetară de peste 1 mld. euro.

loading...

„Au fost discuţii la minister cu privire la refacerea sistemului de irigaţii. Va fi foarte greu să se refacă ce am distrus în 20 de ani. Terenurile sunt aşa fărâmiţate că e aproape imposibil de reabilitat sistemul de irigaţii“, a spus Nicolae Sofone, preşedintele Coope­rativei Agricole Dobrogea Sud – cea mai mare cooperativă de cultură mare din România cu afaceri de peste 18 mil. euro în 2016, din tranzacţionarea a peste 100.000 de tone de cereale.

Nicolae Sofone consideră că asocierea în cooperative este imperativă în cazul micilor producători agricoli, dacă aceştia îşi doresc să rămână în piaţă.

„Sunt cam un milion de  fermieri în România, din care 10-15% au suprafeţe mari şi nu au nevoie de asocieri. Dar restul trebuie să se strângă, altfel nu pot rezista“, a spus preşedintele Cooperativei Agricole Dobrogea Sud.

Conceptul de asociere este necesar în toate ramurile agricuturii în special în horticultură, un sector în care valorificarea producţiilor se face preponderent prin intermediari, pieţe angro şi pieţe ţărăneşti.

Din această necesitate a apărut anul acesta coopertiva agricolă Carrefour Vărăşti, prima cooperativă agricolă înfiinţată de un retailer.

„Am făcut o întâlnire în sat şi le-am spus planul cu depozitul. Nu ne credea nimeni, când le spuneam de cooperativă. Ei ziceau că vând la piaţă, cum ştiu ei, că iau mai mulţi bani aşa. Dar în timp au văzut că e mai bine să aibă un plan, pe luni, pentru toată producţia“ , a spus Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume-fructe la Carrefour Romania.

Agricultura, o industrie de 15,4 mld. euro în 2016, reprezintă asul din mânecă al României, un atu care dacă ar fi suficient de bine exploatat ar putea constitui principalul motor de creştere al economiei.

roana.rotaru@zf.ro

 

Petre Daea,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale

În zootehnie suntem departe faţă de ce ne-am programat şi departe de alte state. 4,8 milioane de hectare de pajişte au fost uitate. Ne-am propus ca aceste suprafeţe să fie resursa fundamentală pentru zootehnie, pentru ovină şi tăurină. Pe această suprafaţă trebuie să asigurăm creşterea masei vegetative, să se păşuneze raţional astfel ca plantele să se refacă şi a treia măsură să facem infrastructura necesară pe păşuni, să asigurăm apa lângă animal. Avem bani de la buget 100 milioane lei pentru 2018, e vorba de un program de 1 mld. pentru 10 ani pentru zona montană. Înseamnă stâne, fân, cu amenajări de păşuni şi unităţi de preluare şi prelucrare.

Din bugetul de stat au plecat pentru fermieri 860 mil. de euro, adică 80% din fermieri au primit subvenţii într-o perioadă de timp. Am reuşit să însămânţăm 85% din suprafaţa agricolă. De la Uniunea Europeană aducem 3,2 mld. euro, fonduri date agriculturii prin plăţile directe şi mediului rural prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Prin PNDR anul acesta s-au accesat 1,5 mld euro.

România a realizat peste 10,1 milioane tone de grâu. La rapiţă producţia a fost de 1,7 milioane tone, la mazăre am scos 2.776 de kilograme la hectar, la orz 4.900 de kilograme la hectar, la floarea-soarelui o producţie de 3,1 milioane tone. La struguri avem o producţie foarte bună.

Noi dăm cât alţii în UE subvenţii pentru că sunt şi subvenţii direct de la UE pe sprijinul cuplat, de 700 de euro, sunt şi ajutoarele naţionale tranzitorii şi sumele se ridică la 1.000 de euro pe cap de animal, iar fermierii care au investit în zootehnie astăzi câştigă.

 

Nicolae Sofone,

preşedinte, Cooperativa Agricolă Dobrogea Sud

Nu avem o legislaţie care să ne facă să ne strângem benevol. Nu e vorba de fosta CAP. Sunt cam un milion de  fermieri în România, din care 10-15% au suprafeţe mari şi nu au nevoie de asocieri. Dar restul trebuie să se strângă, altfel nu pot rezista. 

Agricultura înseamnă zootehnie, cultură mare, horticultură, fiecare zonă are specificul ei. Dacă ai 100 de hectare, e greu să trăieşti doar din agricultură mare, e nevoie de investiţii mari, depinzi de vreme. Dacă nu plouă, ne rugăm de asigurător pentru despăgubiri.

Au fost discuţii la minister cu privire la refacerea sistemului de irigaţii. Va fi foarte greu să se refacă ce am distrus în 20 de ani. Terenurile sunt aşa fărâmiţate că e aproape imposibil de reabilitat sistemul de irigaţii.

 

Mircea Isvoranu,

manager achiziţii legume şi fructe, Carrefour România

Producătorii români nu au de multe ori planuri de vânzare pentru produsele lor, se trezesc cu supraproducţii şi vor să scape de ele. Nu cred că este rolul retailerilor de a coagula producătorii.

Producătorii sunt de multe ori prost reprezentaţi în discuţiile cu lanţurile de magazine. Am lucrat anul acesta cu 100 de familii din comuna Vărăşti, fără intermediari. Unii traderi nu respectă interesul producătorului român. Vom avea un plan de producţie pe fiecare produs şi lună pe 2018. Asta ajută mult producătorul pentru că le diminuează un pic pierderile.

Circa 40% din businessul de legume şi fructe din Carrefour vin din fructe exotice.  Încă 5-7% sunt fructe uscate. Din ce rămâne, cooperativa acoperă în unele momente 100%, pe unele articole şi perioade.

Preţurile cu cei din cooperativă se fac săptămânal, nu sunt fixe pe an. Ca să fie şi producătorii protejaţi, şi noi.

Am făcut o întâlnire în sat şi le-am spus planul cu depozitul. Nu ne credea nimeni când le spuneam de cooperativă. Ei ziceau că vând la piaţă, cum ştiu ei, că iau mai mulţi bani aşa. Dar în timp, au văzut că e mai bine să aibă un plan, pe luni, pentru toată producţia.

Marfa nevândută este pierderea asumată de Carrefour.

 

Dan Felea,

proprietar, Dachim

În Transilvania nu au fost producţii prea bune anul acesta. A fost o iarnă grea, care a afectat rapiţa şi grâul. Soia, floarea-soarelui, porumbul au mers foarte bine, apoi în august a fost caniculă în unele zile şi producţia a scăzut.

Majoritatea firmelor au ferme arendate, pământul nu e în proprietarea firmei, ca în Vest, ci a mai multor persoane. Firmele sunt vulnerabile la orice tentativă de vânzare a terenurilor. Am intrat în supermarketuri, avem şi o echipă de marketing, dar suntem la început, e un gen de comerţ la care nu ne pricepem foate bine. Nu e uşor să ieşi cu un produs, ci să îl vinzi ca să rămâi pe profit. Cred că la anul vom fi pe plus.

 

Sergiu Gorban,

proprietar, Transylvania Invest

Trebuie să exportăm produse procesate, nu materie primă.

Un fermier din Germania ia subvenţie dublă faţă de unul român, aşa că merge cu preţuri mai bune la vânzare. Nu putem fi competitivi.

Subvenţiile nu trebuie să meargă în buzunarul proprietarului de teren, ci în producţie. Pretenţiile proprietarilor de teren au crescut în paralel cu subvenţiile.

Sunt procesatori tineri care încearcă să îşi facă loc în piaţă, dar e nevoie de timp ca să crească. Avem piaţa asiatică, cea din Africa, unde putem duce produse. E greu să îţi faci loc ca procesator la început de drum. E nevoie de o casă de export care să facă precomenzi şi să negocieze la nivel de grup. Nu doar materii prime, ci şi materii procesate.

 

Alina Constantinescu,

fondatoare, Ferma Nasul Roşu

România e o ţară eminamente agricolă. Avem pământ de bună calitate şi avem şi soiuri care ar trebui scoase în piaţă. Stăm prost la a valorifica produsul brut la produsul finit. Ideal este să învăţăm să vindem produse finite. Oamenii care lucrează pământul nu au know-how şi nu ştiu ce să facă cu produsele lor.

Lucrăm într-un sistem în care noi producem, culegem, ambalăm şi trimitem direct la consumator. Avem un magazin online, acolo anunţăm ce legume şi fructe avem în fiecare săptămână şi fiecare îşi comandă în funcţie de necesităţi. Am început din aprilie, nu am încă un an complet, dar avem 70-100 de cutii vândute săptămânal. Depinde de sezon, acum a mai scăzut vânzarea din cauză că nu mai avem tomate, cele mai căutate de consumator. Acum am trecut pe verdeţuri, încercăm să avem o pauză cât mai mică. Avem de la salată, ceapă verde la verdeţuri mai exotice, cum ar fi varza chinezească.

Am primit subvenţie de 3.000 de euro pentru cultivarea roşiilor. Am învăţat că poţi pune bani deoparte pentru a-ţi mări suprafaţa de producţie. Rotaţia culturilor e esenţială în agricultura ecologică.

 

Cătălin Ene,

administrator, Macro Suin

Piaţa românească de producţie de porcine este volatilă, iar producţia de porci din România este la jumătatea consumului. Nu este foarte simplu şi rapid să produci porci. În 2016, potrivit Comisiei de Clasificare a Carcaselor, au fost 3,6 mil.  porci clasificaţi, mai adăugăm un milion de la populaţie, să zicem că facem cam cinci milioane de porci. Danemarca are cam vreo 5 milioane de locuitori, face 18 milioane de porci. Noi n-avem subvenţie la porc.

Prognoza de preţ pentru sfârşitul lui 2017 este pe scădere, inclusiv spre primul trimestru al lui 2018. Luna asta am vândut cu un preţ de peste 6 lei şi acum avem 5,5 lei porc în viu. Cooperativele ne ajută să devenim mari să putem vinde cantităţi din ce în ce mai mari şi să vindem mai mult.

 

Cristian Popescu,

avocat asociat, Popovici Niţu Stoica & Asociaţii

Producţiile bune sunt un rezultat al conjuncturii, dar agricultura românească are probleme structurale majore. Dacă plata subvenţiilor la timp şi programele pentru lână sunt un standard de succes, atunci standardele noastre sunt foarte jos faţă de ce e în UE.

Subvenţia trebuie să circule, trebuie să fie un produs financiar. Autorităţile române nu controlează cum sunt folosite fondurile. Proprietarul ar trebui să plătească o creanţă, dar el poate îşi cumpără un Mercedes.

Din cauza gradului mare de fragmentare a terenurilor, fermierii fac schimburi de folosinţă, dar nu e reglementat nicăieri, nu e nicio evidenţă în registrele agricole. Suntem singura ţară din UE fără  o lege a comasării. Dincolo de contractul de schimb, trebuie gândită o procedură administrativă. Contractele de arendă se fac pe o lege din 2001, depăşită, departe de ce se întâmplă în UE. Sunt scenarii de Kafka la APIA, în interpretarea acordării subvenţiilor, ordine care se modifică de două-trei ori pe an, pe cultura vegetală.

 

Paul Kmen,

director general adjunct, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură

APIA în zece ani de activitate a adus 20 miliarde euro către fermieri. În 2017 avem autorizaţi până acum 710.000 de fermieri din cei 884.000 în total cu o sumă totală de 860 mil. euro, bani din avans. Urmează ca în zilele următoare să intre la autorizare şi fermierii din eşantionul de control.

Până la sfârşitul lunii noiembrie vrem să finalizăm toate formalităţile în ce priveşte plata avansului. Din 15 noiembrie o să intre la autorizare şi pe fluxul de plată, inclusiv fermierii care au solicitat sprijin cu plată în zootehnie.

În 2007, media suprafeţei exploatate de fermieri era de cinci hectare, astăzi vorbim de aproape 10 hectare. APIA nu are măsuri directe de stimulare a asocierii, dar prin măsuri indirecte, faptul că s-a pornit de la început cu o suprafaţă minimă de un hectar, până la promovarea unor măsuri de sprijin care se adresau doar formelor asociative, s-a dorit această stimulare a asocierii voluntare a fermierilor.

 

Angelo Nicolae,

director general, Brise Group

Creşterea producţiei în agricultură va face ca exporturile de produse româneşti să înregistreze un avans, însă trebuie să ne uităm şi la ce se întâmplă în piaţa locală, să nu mai importăm produse precum carne sau lactate.

Infrastructura este principalul obstacol, iar fermierii trebuie să vândă produsele imediat ce le recoltează, din lipsă de spaţii de depozitare. Ne confruntăm cu insuficienţa spaţiilor de depozitare în perioada de recoltat. Este vorba şi de infrastructura feroviară, de transport. E bine să producem, dar trebuie să ne pregătim global să facem faţă şi celorlalte provocări.

Obiectivul nostru este de 800.000 – 1 milion de tone de cereale. Infrastructura pe care noi am dezvoltat-o poate face faţă şi la 1,5 – 2 milioane de tone. Băncile finanţează, dar până într-un anumit punct, trebuie să garantezi cu ceva



Source link

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here