Acasă stiri ZF Insurance Summit 2017: „Să vorbim mai puţin despre RCA şi mai...

ZF Insurance Summit 2017: „Să vorbim mai puţin despre RCA şi mai mult despre asigurări facultative generale şi de viaţă“

47
0
DISTRIBUIȚI
loading...


Companiile de asigurări şi opinia pu­blică ar trebui să vorbească mai mult despre asigurările facul­ta­tive, fie că sunt ele generale sau de via­ţă, şi mai puţin despre asi­gu­rările au­to obligatorii (RCA), dacă se vrea ma­tu­ri­za­rea pieţei de asigurări şi trecerea acesteia în rân­dul pieţelor dezvoltate, acesta a fost unul dintre principalele mesaje ale eve­ni­men­tului ZF Insu­rance Summit 2017 organizat ieri de ZF în par­te­neriat cu Ergo, Generali şi Metropolitan Life.

„Semnalele din piaţa de asigurări sunt de stabilitate. O provocare pentru asigurători este re­prezentată de creşterea portofoliului de asi­gu­rări facultative, iar retenţia şi câştigarea cli­en­ţilor trebuie făcute prin calitatea serviciilor oferite, nu prin preţ. Nu îi veţi convinge pe cli­enţi numai cu preţul, ci şi cu calitatea ser­viciilor, astfel încât clienţii să rămână. Trebuie să folosim piaţa de asigurări obligatorii ca un resort pentru a creşte asigurările facul­tative. Toţi ne dorim să creştem. Important e să avem însă o creştere sănătoasă. Mai degrabă cred într-o creştere sănătoasă pe termen mediu, decât într-o creştere spectaculoasă pe termen scurt“, a atras atenţia Cornel Coca Constan­ti­nescu, vicepreşedinte responsabil cu seg­men­tul asigu­rărilor în cadrul Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

Asigurările facultative sunt de mai bine de 20 de ani „cenuşăreasa“ pieţei locale de profil, nereuşind să iasă din sfera mult clamatului potenţial. Totuşi, prima jumă­tate a acestui an a adus speranţe în pri­vinţa unei creşteri mai susţinute şi constante în viitor.

La finalul primului semestru al acestui an, primele brute subscrise din asigurări facultative Casco şi property, principalele linii de business facultative, reprezentau 35% din valoarea totală a pieţei, mult sub ponderea de 53% pe care o deţin poliţele obligatorii auto obligatorii (RCA). Poliţele de viaţă au o pondere şi mai mică, de circa 20%.

În stimularea vânzărilor de asigurări facultative însă, asi­­­gurătorii au rolul esenţial, în sensul că ei trebuie să con­stru­­­iască produse pe care clientul să le cumpere cu încredere.

În opinia lui Aurel Badea, membru în boardul Allianz-Ţiriac, unul dintre cei mai mari jucători din piaţă, marea provocare a asigurătorilor este regândirea pro­du­selor şi adaptarea acestora la cerinţele actuale ale pieţei.

„Noi, ca industrie, încă abordăm relaţia cu clienţii în mod tradiţional. Dacă ar fi să ating tema contractelor de asigurare, ele sunt scrise şi pregătite în acel limbaj clasic, dar lumea se schimbă şi trebuie să regândim şi contractele şi modelele operaţionale. Cred că aceasta este cea mai mare provocare pentru industria locală de asigurări în următorii 3-5 ani. Să regândim produsele şi serviciile astfel încât să le aducem în prezent, pentru că sunt la fel ca şi acum 15-20 de ani“, a explicat Aurel Badea.

Odată ce produsele vor fi îmbunătăţite, brokerii ar putea reprezenta principalul vector de creştere al vânzărilor. În prezent aceştia vând în principal asigurări RCA, dar schimbările legislative care au avut loc în ultima perioadă, precum şi trendul de scădere a comisioanelor în cazul poliţelor obligatorii îi determină să se uite cu mai multă atenţie şi către alte linii de business, primul pas fiind făcut în direcţia asigurărilor de sănătate. Ar putea urma însă asigurările facultative de locuinţe, dar chiar şi cele obligatorii PAD, ideea fiind susţinută şi de ASF.

„Brokerii sunt principalul vector de creştere a asigurărilor în general şi a asigurărilor facultative în particular. Este un trend care ar putea fi îmbunătăţit. Lupta e destul de grea cu piaţa, cu clientul. Ne-am obişnuit în România ca asigurarea să fie obligatorie şi să facem asigurări din aceste motive şi nu mă refer numai la RCA, la asigurarea obligatorie, ci şi la faptul că eşti obligat să faci o poliţă când îţi iei un credit, o maşină în leasing. Noi aşa am fost obişnuiţi de situaţiile produse să facem ceva care este obligatoriu. Mereu am susţinut demersurile brokerilor spre asigurările facultative. Brokerii încearcă să-şi echilibreze portofoliul cu mai multe asigurări facultative“, a explicat Tudor Grecu, partener audit & assurance în cadrul firmei de consultanţă KPMG.

Pe de altă parte, Adrian Marin, preşedintele asociaţiei profesionale a asigurătorilor, UNSAR, consideră că este necesar ca jucătorii din piaţă se se uite la provocările pentru creşterea pieţei şi împreună cu stakeholderii să găsească soluţii.

„Credem că e necesar să-i mobilizăm pe stakeholderi să vedem ce soluţii putem găsi. Să ne uităm la provocările pentru creşterea pieţei. Avem nevoie de soluţii asigurative pentru parcul auto şi pentru accesul cât mai facil al clienţilor la oferta asigurătorilor. Totodată, nişa asigurărilor de facultative trebuie abordată cu prudenţă“, a explicat Adrian Marin.

Vânzările de poliţe Casco şi property au cumulat 1,4 miliarde de lei (302 mil. euro) în prima jumătate a acestui an, în creştere cu circa 7% faţă de anul precedent, potrivit datelor ASF. Acest ritm de creştere este însă insuficient, luând în calcul nevoia de asigurare a românilor.

Pe de altă parte, poliţele de viaţă şi cele de sănătate au fost surpriza plăcută a pieţei locale de profil în primul semestru. Primele brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viaţă au marcat cea mai mare creştere din ultimii ani, respectiv 36%, în timp ce asigurările de sănătate au crescut cu circa 70%, potrivit datelor (ASF).

loading...

„Creditarea şi asigurarea nevoilor de protecţie în cazul creditelor a avut o creştere deosebită în piaţă, s-a reluat creşterea şi pe produse de investiţii, de economisire vândute prin bănci“, a explicat avansul pieţei Mihai Popescu, director general al Ergo Asigurări de Viaţă.

La rândul lui Vlad Antoniu, director comercial al Ergo, susţine că în zona de asigurări de viaţă şi sănătate sunt premise pentru creşteri solide în următoarea perioadă.

„La asigurările de sănătate sunt fundamente solide pentru creştere pe termen lung. Vedem că societăţile mari, multinaţionalele, s-au orientat spre a le oferi angajaţilor beneficii de tipul asigurărilor de sănătate care sunt mult mai cuprinzătoare faţă de alternativele lor. Un alt factor care a determinat creşterea este cadrul legislativ şi deductabilitatea clarificată“, a punctat Vlad Antoniu.

Ritmul sprinten de creştere al asigurărilor de viaţă şi sănătate fost posibil ca urmare a faptului că vânzările de astfel de poliţe la nivel local sunt foarte mici nu numai în comparaţie cu alte ţări din europene, ci şi în comparaţie cu vânzările de asigurări generale de la nivel local. Pe de altă parte, aspectul pozitiv relevat de aceste cifre este potenţialul extrem de mare pe care acest segment de piaţă îl poate oferi atât asigurătorilor, cât şi brokerilor.

Florin Golovatic, director al direcţiei de de supraveghere şi control din partea ASF, consideră că piaţa asigurărilor de viaţă şi sănătate este pe drumul cel bun, iar dezvoltarea afacerilor în această zona este fără dar şi poate posibilă.

„Vorbim de o industrie a asigurărilor de viaţă care nu e pe termen scurt. Nu se referă la o perioadă de o lună, şase luni sau un an, trebuie să conştientizăm acest lucru. Fără aceste lucruri de bază va fi destul de greu să ajungem în linie cu ce ne aşteptăm şi cu media europeană. Avem însă toate premisele necesare, piaţa are istoric de peste 15 ani, societăţi stabile, dedicate pieţei din România, avem şi condiţii de creştere economică la nivel naţional care să permită o alocare mai mare din buget de venituri şi cheltuieli pentru aceste produse. Nu rămâne decât să vindeţi produsele“, a declarat Florin Golovatic.

 

Bogdan Andriescu,

preşedinte, Asociaţia Brokerilor – UNSICAR

  • Schimbările actuale aduse de noile tehnologii, de nevoile şi aşteptările consumatorilor continuă să perturbe industria asigurărilor. Aceste schimbări pun în pericol modelele tradiţionale de afaceri.

  • Lumea asigurărilor priveşte cu îngrijorare la o serie de riscuri emergente cu potenţial de creştere, precum domeniul IT, inteligenţa artificială, bolile cronice sau expunerea la catastrofe naturale. Devine foarte clar pentru industria de asigurări că aceste riscuri emergente nu pot fi tratate la fel ca restul produselor.

  • Cum arată consumatorii actuali şi viitori? Clienţii de bază ai pieţei de asigurări sunt baby boomers şi generaţia X în acest moment. Îmbătrînirea populaţiei duce la noi nevoi de asigurări, pentru că viitorii clienţi, cei cărora ne vom adresa în 2030, vor face parte din generaţia millennials, generaţie care resetează experienţele pe care le au cu companiile

  • Toate studiile arată că generaţia millennials are altă relaţie cu toate companiile. Cuvintele de ordine pentru ei sunt „experienţe memorabile“. Ei utilizează medii din ce în ce mai diversificate pentru a comunica.

  • Se observă, de asemenea, o creştere a expunerii la riscurile de catastrofă naturală, după cum am văzut, nu am fost total ocoliţi de astfel de evenimente, iar situaţia de la nivel global ne face să conştientizăm că trebuie să fim pregătiţi.

  • Anul acesta ne-a demonstrat că riscurile de catastrofă sunt crescute. Perturbările şi modificările continue ne obligă să ne adaptăm rapid, pentru că un ritm lent nu este viabil.

  • Conectarea permanentă la informaţii prin telefonul mobil, care a schimbat totul, va schimba comunicarea cu industria de asigurări. Suntem evaluaţi online, consumatorii iau diferit deciziile de cumpărare, riscurile emergente sunt noi, neprevăzute şi potenţialul lor de a crea pagube este necunoscut. Aceste lucruri nu pot fi analizate prin metode tradiţionale.

  • Adaptarea la schimbarea comportamentului de consum este elementul cheie.

 

Tudor Grecu,

partener audit & assurance, KPMG

  • Nu e important cum cumpără, ci ce cumpără, respectiv generaţia millennials. Poate ce se vorbeşte pare cumva de domeniul viitorului, dar este un gen de schimbare la care ne aşteptăm şi noi, de aceea ne uităm la generaţia millennials.

  • Brokerii sunt principalul vector de creştere a asigurărilor în general şi a asigurărilor facultative în particular. Este un trend care ar putea fi îmbunătăţit. Lupta e destul de grea cu piaţa, cu clientul. Ne-am obişnuit în România ca asigurarea să fie obligatorie şi să facem asigurări din aceste motive şi nu mă refer numai la RCA, la PAD, ci şi la faptul că eşti obligat să faci o poliţă când îţi iei un credit, o maşină în leasing. Noi aşa am fost obişnuiţi de situaţiile produse să facem ceva care e obligatoriu. Mereu am susţinut demersurile brokerilor spre asigurările facultative. Brokerii încearcă să-şi echilibreze portofoliul cu mai multe asigurări facultative.

  • Cred că nevoia de creştere ar fi de double digit. În realitate nu cred că va fi aşa. Ar trebui să ne concentrăm pe reducerea costurilor.

  • Rezultatele de până la iunie 2017 arată că piaţa se află pe un trend pozitiv. Atât 4%, cât şi 10% sunt rate ale capitalului care se află sub zona costului capitalului. Din perspectiva unui acţionar, aceasta e o premisă greu acceptabilă, participarea trebuie să se bazeze pe aşteptări pe termen lung.

  • Deşi ne aflăm pe un trend pozititv, palierul pe care a ajuns piaţa azi nu dă mulţumire unui stakeholder, mă refer la brokeri. Mai este un drum de parcurs şi ca tendinţă, pentru noi, următorii paşi sunt de consolidare a pieţei, prin reducerea numărului de jucători, sau prin ieşirea unor jucători sau prin achiziţii şi fuziuni. Avem un alt element, care se cheamă cost operating model. Dacă ne uităm în lume, pe agenda oricărei instituţii financiare mari, tema importantă este modificarea acestui cost operating model. Este inacceptabil.

  • Piaţa nu a adus industria pe un palier în care să avem cu toţii o senzaţie de mulţumire, pasul următor va fi de parteneriate şi investiţii în fintech. Fiecare dintre asigurători, brokeri are şansa să-şi facă un viitor fintech şi să câştige în piaţă.

 

Aurel Badea,

membru în board, Allianz-Ţiriac Asigurări

  • Avem un grad de penetrare extrem de mic în zona asigurărilor de locuinţe. Noi (n.red. – Allianz) în particular am reuşit să extragem oportunităţi, am reuşit în 2016 şi S1 din 2017 să creştem cu 10% pe zona de locuinţe.

  • S-a întâmplat un lucru important în piaţa de asigurări, cu intervenţia ASF şi cu efortul colegilor din piaţă. Calitatea serviciilor a crescut, dacă ne uităm în 2017 şi comparăm cu numărul de reclamaţii din 2015, s-au redus la mai puţin de jumătate.

  • Trebuie să construim produse facultative pe care clienţii să le cumpere cu încredere.

  • Noi, ca industrie, încă abordăm relaţia cu clienţii în mod tradiţional. Dacă ar fi să ating tema contractelor de asigurare, ele sunt scrise şi pregătite în acel limbaj clasic, dar lumea se schimbă şi trebuie să regândim şi contractele şi modelele operaţionale.

 

Vlad Antoniu, director comercial, Ergo Asigurări de Viaţă

  •  Avem nevoie de un regim fiscal care să susţină mai mult produsele şi o nevoie de a clarifica particularităţile produselor din zona de asigurări de sănătate. Pe această zonă a existat şi există o confuzie între diverse produse care acoperă zona de sănătate. Este foarte important să stabilim ce acoperă fiecare produs.

  • Deşi asigurările de viaţă au crescut cu 36% şi au ajuns la 1,071 miliarde de lei în S1, iar asigurările de sănătate au crescut cu 70% şi au ajuns la 117 milioane de lei, trebuie să avem în vedere motivele pentru care am înregistrat creştere şi să identificăm strategii pentru a genera creştere sustenabilă pe termen lung.

  • Ponderea asigurărilor de viaţă încă este doar o treime în comparaţie cu nivelul european, iar la sănătate ponderea este chiar de cinci ori mai mică decât la nivel european. Există potenţial mare de creştere, dar pieţele locale sunt subdezvoltate faţă de unde ne arată UE că ar trebui să fie ponderile.

  • Există o serie de motive care au stat la baza acestor creşteri pe care le-am înregistrat în S1. La asigurările de viaţă principalul motiv este creşterea economică în care noi credem şi s-a înregistrat o creştere pe zona de protecţie, un eveniment care urmează trendul creditării. Ce rămâne de văzut este dacă această creştere este sustenabilă pe termen lung şi dacă aceste motive care au stat la baza creşterii sunt suficiente.

  • Pe de altă parte, la asigurările de sănătate sunt fundamente solide pentru creştere pe termen lung. Vedem că societăţile mari, multinaţionalele, s-au orientat spre a le oferi angajaţilor beneficii de tipul asigurărilor de sănătate care sunt mult mai cuprinzătoare faţă de alternativele lor. Un alt motiv este cadrul legislativ şi deductibilitatea clarificată.

  • În România nu este o statistică clară pe zona de distribuţie, dar noi credem că 50% din distribuţia de asigurări de viaţă vine din bancassurance, 40% vine din zona de agenţiilor vechi, dezvoltate în anii ‘90-2000, cele care au reuşit să adune masa necesară pentru a rezista, şi 10% vin din brokeri şi alte canale.

  • Din datele pe care le vedem, gradul de intermediere a brokerilor a crescut pe zona de RCA şi CASCO.

 

Florin Golovatic,

director direcţia supraveghere şi control, Autoritatea de Supraveghere Financiară

  • Vedem o creştere de peste 30% a asigurărilor de viaţă şi chiar dublare pentru asigurările de sănătate, ceea ce arată că piaţa se îndreaptă în direcţia pe care toată lumea şi-o doreşte.

  • Conform unor statistici şi rapoarte făcute de Insurance Europe, în 2015 media europeană pentru asigurări a fost de 1.223 euro pe persoană, în condiţiile în care în România media este de doar 20 de euro. Sumele de care vorbim, de 20 de euro, nu sunt nişte sume semnificative încât să nu fie posibilă dublarea sau triplarea lor. În România pentru asigurările de sănătate se cheltuiau 3 euro în medie în 2015.

  • Putem observa că e loc suficient pentru a creşte primele de asigurare. Acest trend de dezvoltare este chiar posibil. Probabil că factorul decisiv în atingerea acestor ţinte va fi creşterea încrederii clientului, tot ce ţine de calitatea serviciilor, unde ne putem uita la numărul de reclamaţii.

  • Vorbim de o industrie a asigurărilor de viaţă care nu e pe termen scurt. Nu se referă la o perioadă de o lună, şase luni sau un an. Fără aceste lucruri de bază va fi destul de greu să ajungem în linie cu ce ne aşteptăm şi cu media europeană. Avem toate premisele necesare, piaţa are istoric de peste 15 ani, societăţi stabile, dedicate pieţei din România, avem şi condiţii de creştere economică la nivel naţional care să permită o alocare mai mare din buget de venituri şi cheltuieli pentru aceste produse. Nu rămâne decât să vindem produsele.

  • Au existat programe referitoare la dezvoltarea asigurărilor de viaţă şi sănătate, însă activităţile de la nivelul ASF pot fi de natură legislativă, de reglementare, strategice. ASF are rol de supraveghetor, nu neapărat rol de jucător în piaţă. ASF poate să ajute în domeniul de educaţie financiară, să gândească o legislaţie care să permită dezvoltarea industriei.

  • Fiecare tip de produs îşi are rostul lui într-o piaţă şi este cumpărat de consumatori în funcţie de necesităţile pe care le au.

 

Tonko Grzan, head of Insurance Department, BCR

  • Credem că industria de asigurări şi cea bancară merg mână în mână şi că dacă există un risc pentru client, trebuie să existe şi pro­tecţie prin asigurare.

  • Clienţii cred în bănci. Am văzut că vin mulţi clienţi şi cer sfaturi, iar noi oferim consiliere şi observăm că trebuie să dezvoltăm produse care să se potrivească şi celor care câştigă 1.000 de lei pe lună.

  • Ceea ce oamenii trebuie să vadă ca necesitate trebuie să fie un produs ieftin şi foarte uşor de înţeles, precum serviciile noastre care ajung de la 25-30 de lei pe lună până la serviciul premium care este 60 de lei pe lună.

  • Vrem să oferim clientului beneficiul planului pe termen lung. Vom crea un model de preţ care să protejeze clientul. Nu vorbim despre asigurări cât vorbim despre protecţie.

  • Dacă sfătuim clienţii să investească pentru următorii 40 de ani, trebuie să existe şi predictabilitate pentru acel produs.

  • Asigurările reprezintă un business profitabil pentru noi. Portofoliul nostru este de 200.000 de poliţe, dintre care 50% asigurări de viaţă. Cu privire la piaţa asigurărilor de sănătate, sunt conservator, cred că va creşte cu 7-8%.

 

Mădălina Buculei,

director de vânzări, Sanador

  • Asigurările private de sănătate oferă acces la mai multe clinici private din Bucureşti şi ţară. Consultările şi investigaţii care recurg în urma unor afecţiuni cronice nu sunt acoperite, dar pot exista şi excepţii. Serviciile medicale pot fi accesate cât timp există o necesitate medicală.

  • Abonamentele medicale oferă acces la un sigur furnizor de servicii medicale. Clientul beneficiază de discount la intervenţia chirurgicală. Începând din ianuarie 2017, abonamentele medicale sunt deductibile în limita a 400 de euro anual, în acelaşi plafon cu asigurările private de sănătate. Pentru clinicile care trăiesc din abonamentele medicale va exista o tendinţă de a controla costurile.

  • Vedem o dinamică ascendentă a cifrei de afaceri venită din asigurări private. În 2016 am avut 7,4% venituri din asigurări private. Observăm o creştere anuală a numărului de pacienţi care vin din asigurări private.

  • În Sanador în ultimii trei ani avem 40.000 pacienţi care au venit prin asigurări private.

  • Asigurarea privată poate fi comple­metară abonamentului. Abonamentele acoperă partea de prevenţie, iar asigurările acoperă partea de spitalizare. Estimez o cifră de afaceri din asigurări de 10-12% pentru 2018, faţă de 7% în 2016.

 

Silvia Dumitrescu, manager, Mercer Marsh Benefits:

  • Pentru sustenabilitate în piaţa de asigurări de sănătate cred că trebuie să ne uităm la măsuri precum introducerea francizelor.

  • Abonamentele medicale nu au fost o frână în calea dezvoltării pieţei de asigurări de sănătate, ba chiar piaţa a crescut pornind de la bugetele pe care le aveau companiile pentru aceste abonamente.

  • La trecerea de la abonamente la asigurări, angajaţii au fost receptivi, au început să înveţe să folosească produsele şi să înţeleagă beneficiile. Interesul este dublu acum, şi din partea angajatorilor şi din partea angajaţilor. 

  • Una dintre principalele plângeri ale angajaţilor este legată de fereastra foarte mare de timp pentru executare. Dar asigurarea răspunde mai repede deoarece are acces la mai multe clinici. De asemenea, oferă şi flexibilitate cu privire la alegerea medicului.

  • Credem că piaţa de sănătate va creşte, cea de viaţă se va stabiliza. M-aş uita la ce trebuie să facem pentru sustenabilitate. Cred că după asemenea creştere trebuie să ne uităm la măsuri precum introducerea francizelor.

 

Octavian Pasparugă, general manager, BrokerNet Software

  • Noi dezvoltăm un soft atât la nivel de broker, cât şi de asigurător. Datele unui client ajung prin intermediul acestui lanţ la orice categorie de intermediari, ceea ce înseamnă că tot fluxul trebuie securizat. în ultimii cinci-şase ani piaţa de asigurări este destul de integrată în ceea ce priveşte datele cu caracter personal. Trebuie să fie o legislaţie armonizată la nivelul industriei.

  • Eforturi se fac, s-au îmbunătăţit sistemele şi mecanismele de restaurare a datelor, informaţiile acestea sunt transmise plecând de la client şi la asigurător, datele sunt salvate şi securizate. Aceste vulnerabilităţi pot fi însă oricând exploatate.

  • Toţi actorii prin care circulă aceste informaţii trebuie să facă dovada că le-au securizat cât mai bine.

  • Încă de anul trecut s-au făcut diverse facilităţi pentru o securizare cât mai bună pentru aplicare atât de brokeri, cât şi de asigurători. Toate societăţile au demarat proceduri interne, dar se fac progrese în toate direcţiile.

 

Adina Diaconescu,

şef serviciu înregistrare operatori Autoritatea de Protecţia Datelor

  • Autoritatea de supraveghere poate aplica amenzi administrative care ajung până la 20.000 de euro în cazul în care protecţia datelor nu este respectată. Trebuie să aveţi un registru intern în care să treceţi unde, cine prelucrează, de ce, ce date, cât timp le stocaţi sau ce măsuri de siguranţă aveţi.

  • Un element important în cadrul implementărilor care vin odată cu regulamentul GDPR cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, care intră în vigoare de la 25 mai 2018, este responsabilul pentru protecţia datelor cu caracter personal.

  • Responsabilul trebuie desemnat de autorităţile publice, precum şi de operatorii din sectorul privat precum şi în situaţiile în care operatorii prelucrează date cu caracter personal precum etnia, religia sau date privind sănătatea.

  • Responsabilul este desemnat pe baza calităţilor profesionale, în special cele în domeniul protecţiei datelor. Poate fi un membru al personalului operatorului de date sau se poate apela la un contract de prestări servicii.

 

Simona-Nicoleta Zanfir, consilier Biroul Juridic şi Comunicare, Autoritatea de Protecţie a Datelor

  • Cei care lucrează în domeniul financiar lucrează cu multe date pe baza cărora se fac predicţii, se oferă servicii şi se oferă clienţilor tot felul de produse financiare. Este important să luaţi în considerare prevederea europeană care va fi de directă aplicare. Sunt prevederi care vor fi transpuse direct de România.

  • Faţă de actuala reglementare, noile reguli vin şi cu sancţiuni foarte mari pentru operatorii de date.

  • Autoritatea nu va fi o sperietoare dacă prevederile vor fi corect aplicate, nu este intenţia noastră să aplicăm sancţiuni mari, ci să încercăm să asigurăm o cât mai bună protecţie a persoanelor fizice şi a datelor acestora.

 

Paul Apostol, managing director, Easyhost

  • Datele pe care le deţinem pot reprezenta un avantaj faţă de piaţă. În momentul în care datele se pot transpune la alt furnizor, avem o situaţie în care pierdem un posibil avantaj competitiv.

  • Datele se transferă într-o respon­sabilitate. Ai o responsabilitate pentru modul în care le ţii, ce faci cu ele. Putem înţelege ce decizii se iau pe baza acestor informaţii pe care companiile le deţin.

  • Avem o poziţie privilegiată să găzduim multe aplicaţii online şi vedem că atacurile sunt din ce în ce mai dese şi automatizate. Să ne imaginăm sisteme care caută vulnerabilităţi cu o rapiditate mare. Este suficient să demarăm un proiect şi să-l lăsăm nesecurizat şi se poate produce atacul. Efortul trebuie să meargă în direcţia de prevenţie, conştientizare şi sisteme care să ne protejeze.

  • Trebuie să găsim soluţii informatice care să intermedieze o parte din securizare, spre exemplu bazele de date care pot fi criptate pentru a veni în ajutorul companiilor. Există soluţii tehnice care ajută la criptarea datelor.

 

Cornel Coca Constantinescu,

vicepreşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară

  • Piaţa de asigurări va rămâne într-o zonă de creştere de 10% anul viitor, în prezent creşterea primelor subscrise fiind de 8%. Deocamdată nu sunt clienţi cu risc ridicat în piaţa RCA şi nu vor creşte tarifele la RCA. Va fi foarte greu pentru asigurători să ne convingă că tarifele trebuie majorate.

  • Sper ca piaţa să se reaşeze, dar se află într-un moment de resetare pentru că asigurările generale au trecut printr-o situaţie delicată. Ne-am aflat la periferia Europei. Nu se poate să discutăm de tarife plafonate într-o piaţă în care activitatea importantă se regăseşte în zona marilor corporaţii. Trebuie să ne concentrăm în a construi planuri de business pe termen lung.

  • Constatăm o interconexiune între pieţe, care este făcută în interesul fiecăruia dintre participanţii la piaţă. Interdependenţa acestor pieţe este evidentă şi are efecte benefice, dar induce şi o serie de riscuri în schimburile pe care şi le fac în cadrul operaţiunilor curente.

  • Pentru a caracteriza piaţa de asigurări vedem că semnalele sunt de stabilitate, se înregistrează o îmbunătăţire a indicatorilor de prudenţialitate şi de lichiditate, în contextul unei creşteri a volumelor cu 8% în semestrul 1. Indicatorii de bază SCR şi MCR se află la un nivel în conformitate cu legea pentru toţi asiguratorii din piaţă.

  • Structura pieţei de asigurări în S1 din 2017arată că activitatea de asigurări generale este preponderentă, iar asigurările de viaţă reprezintă un segment sub potenţial.

  • Mai multă atenţie din partea ofertei ar aduce asigurărilor de viaţă unde le este locul. Asigurările trebuie să aibă capacitatea să furnizeze produse care să fie absorbite de piaţă.

 

Mihai Popescu,

director general, Ergo Asigurări de Viaţă

  • RCA-ul continuă să fie cea mai importantă linie de business în cadrul industriei asigurărilor, dar pentru prima dată după foarte mult timp proporţia acestuia în business scade de la 46% la 42%. Este un început, dar ponderea RCA-ului este în continuare mult mai mare decât ţările spre care vrem să privim, unde ajunge la 25%.

  • Din cifrele pentru S1 2017 observăm două devieri substanţiale, proporţia de RCA este mult mai mare şi faţă de media pieţelor, dar mai ales faţă de pieţele cu care vrem să ne comparăm, precum Polonia, Cehia sau Slovacia.

  • Sunt chestiuni de context, care de multe ori afectează creşerile, nu ştiu ce lucruri particulare vor afecta anul viitor. Cred că pe termen mediu şi lung ponderea asigurărilor de viaţă va creşte la 25%.

  • Industria asigurărilor din România a înregistrat o evoluţie rapidă în ultimii 17 ani, faţă de alte ţări din regiune care au avut nevoie de zeci sau sute de ani pentru a ajunge la nivelul de exigenţă cerut de legislaţia europeană.

  • Piaţa asigurărilor de viaţa a crescut spectaculos cu un ritm de 36% în S, cu toate acestea  piaţa asigurări de viaţă din România este doar a 12-a parte din piaţa poloneză şi pe locul şase în ţările central şi sud europene. În timp ce la RCA suntem pe locul 3 în regiune.

  • Creditarea şi asigurarea nevoilor de protecţie în cazul creditelor a avut o creştere deosebită în piaţă, s-a reluat creşterea şi pe produse de investiţii, de economisire vândute prin bănci, mai puţin prin brokeri.

  • Ergo a intrat în România într-un moment de criză şi considerăm că trebuie să fim consecvenţi şi este o prioritate să recâştigăm încrederea consumatorilor în instituţiile financiare de asigurări. Ne pregătim, de asemenea, temeinic pentru a intra pe piaţa RCA.

 

Adrian Marin,

preşedinte, Asociaţia Asigurătorilor – UNSAR

  • Trimestru la trimestru, scăderea tarifelor s-a dublat pe RCA. Piaţa merge în direcţia cea bună şi cred că trendul va continua, dacă ne uităm şi la bonus-malus. Sunt multe semnale pozitive.

  • Orice efect al legislaţiei şi orice impunere are efect benefic şi asupra clienţilor. Asigurătorii au trecut prin multiple provocări legislative pe RCA. Legislaţia a adus beneficii pentru clienţi, rămâne să vedem dacă bolnavul supus unor operaţii şi analizat face faţă. Trebuie să nu ne lăsăm în această capcană, că am trecut de RCA.

  • Businessul nostru e dat de predictabilitate, astfel încât pot spune că vom merge pe un aspect pozitiv, dar dacă nu ai profitabilitate să investeşti, creşterea va fi artificială. Piaţa va fi în creştere. Piaţa asigurărilor din Europa Centrală şi de Est a înregistrat o creştere de 12%, până la 18,28 miliarde de euro, asigurările de viaţă au crescut cu 7%, asigurările generale au crescut cu 16%, iar linia de asigurare care a fost factorul de creştere a fost RCA-ul. Polonia a av o creştere de 21% şi reprezintă 41% din activitatea de asigurări generale. România are o cotă de piaţă de 6,03% cotă de piaţă. Asta înseamnă că există potenţial, şi ţările din jurul nostru se mişcă.

  • Cadrul RCA a avut modificări semnificative. Aceste prevederi au necesit modificări complexe ale sistemelor IT, fluxuri şi proceduri. Partea pozitivă vine din beneficiile de decontare directă, achiziţionare de poliţe multiplu de o lună, vorbim de un sistem de bonus-malus cu un discount mai mare pentru persoanele cu un istoric rutier bun, de introducerea factorului N, costuri cu taxe de timbru şi de informarea obligatorie cu privire la expirarea poliţei.



Source link

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here